DISTRIBUIȚI

     Împodobit în veşmânt de sărbătoare, parfumat cu aroma ademenitoare a grătarelor Complexul etrno-cultural ”Vatra” din raionul Străşeni primea oaspeţii Festivalului Cultural al românilor de pretutindeni”, ediţia II. Sute de limuzine, microbuze, autocare, mii de români veneau şi veneau, iar Complexul „Vatra” îi primea pe toţi, deoarece e spaţios, se întinde pe o suprafaţă de zece hectare, e situat pe o colină pitorească, are o infrastructură şi un dizain impresionante.

      Peste 150 de delegaţii, conform spuselor organizatorului Festivalului, patronului Complexului Nicolae Avram au sosit din Serbia, Ucraina, România şi Republica Moldova, printre care şi o delegaţie a raionului Sângerei condusă de vicepreşedintele raionului Mihai Bârsanu. În orele de la amiază în impunătoarea sală de festivităţi a avut loc o întrunire a aleşilor locali din România şi Republica Moldova prezidată de ambasadorul României în Republica Moldova Daniel Ioniţă şi de Secretarul de Stat al Ministerului Românilor de Pretutindeni Victor Alexeev, având drept scop identificarea unor soluţii de colaborare mai strânsă a aleşilor locali de pe ambele maluri ale Prutului. Pe parcursul discuţiilor s-a evidenţiat ca un fir roşu idealul reunificării ţării.
Pe patru scene ale Complexului se perindau unul după altul colectivele de artişti, astfel ca să reuşească toţi să-şi demonstreze măiestria, să transmită spectatorilor mesajul cu care au venit la Festival. Dar când pe scena principală şi-au făcut apariţia Fuego, Florin Persic, Irina Loghin, Eugen Doga, ansamblul lui Nicolae Botgros miile de spectatori au început să curgă într-acolo, formând în faţa scenei un amfiteatru de proporţii. O mare de oameni se legănau ca pe valurile mării, cu mâinile ridicate, deasupra capetelor fluturau o mulţime de Tricoloruri. Văzduhul vibra în ritmul simţirii româneşti, în ritmul inimilor celora care aveau pe feţe zâmbete, o bucurie nestăvilită. Oamenii trăiau bucuria Unirii. Dacă nu vor s-o facă politicienii, o realizau artiştii, cât şi toţi cei prezenţi.
     Esenţa acelei feerii s-a profilat şi în interviurile ce ni le-au acordat cu multă amabilitate artiştii îndrăgiţi din România.
Fuego : – Am un sentiment cu totul şi cu totul special, pentru că atunci când vin în Basarabia, vin acasă, la fraţii mei. M-am bucurat că sunt prezente ansamblurile de dansuri din oraşele mari din România ca să vadă şi ei cât de primitori sunt fraţii noştri de peste Prut. Poate unii nu cunosc că generozitatea basarabenilor nu are frontieră. Basarabeanul este foarte primitor, deschis, românii mei ar trebui să cunoască lucrul acesta mai bine. Prezenţa ansamblurilor folclorice româneşti în fiecare an la Complexul cultural „Vatra” este o binecuvântare, pentru că în câteva zile aici s-a format o mică inimă românească, cu tradiţie, cu limbă, cu cultură. Noi, neamul nostru românesc ne-am dat mână cu mână şi practic am făcut Unirea românească prin cântec, prin muzica noastră atât de autentică. Noi facem tot ce putem prin profesiile noastre. Nu suntem politicieni, nu facem parte nici dintr-un partid, noi suntem artişti. Cântăm muzica noastră cea de toate zilele şi cred că contează foarte mult această unire prin cântec — de la genialii Eugen Doga, Nicolae Botgros şi, bineânţeles, de la fratele nostru român Grigore Vieru, s-au de la Nicolae Dabija, Mihai Cimpoi, marele eminescolog român– până în partea cealaltă de peste Prut, unde sunt realmente personalităţi remarcabile ce fac Unirea alături de oamenii minunaţi pe care i-am nominalizat mai sus. Acest Festival este unic prin felul lui, prin organizare, prin tot ce înseamnă tradiţie autentică românească. El este „Vatra” şi atât. Mi-aş dori ca şi în România să se organizeze un asemenea Festival şi să aducem lângă noi toţi fraţii noştri de pretutindeni. Imporant este că trăim vremuri în care mic şi mare ne-am adunat pe dealul acesta minunat să respirăm aerul românesc.
Irina Loghin : – La acest Festival domină o atmosferă extraordinară şi o căldură sufletească deosebită pentru toţi românii prezenţi aci. De altfel, această atmosferă o simt de fiecare dată când vin în Basarabia.
Tematica unirii, a situaţiei social-politice din Republica Moldova a persistat şi în discuţiile ce le-au purtat membrii delegaţiei raionului nostru Mihai Bârsanu, preşedintele Uniunii Veteranilor războiului din Afganistan, Sângerei Dumitru Scoropat şi autorul acestor rânduri cu generalul Vitalie Marinuţa, cu academicianul Gheorghe Ţâbârnă şi cu alte personalităţi celebre prezente la Festival.
Participanţii au primit în dar Atlasul ilustrat în culori „Patrimoniul UNESCO din România” (Şcoala Agatonia 2019) şi cartea consacrată Centenarului Unirii „România — în top” (Stefadina 2018).
     La „Vatra” s-a produs o minune – cu această concluzie optimistă , cu noi planuri de viitor, cu noi speranţe, dar şi cu durere în suflet s-au despărţit fraţii. Cu durerea că sunt despărţiţi de sârma ghimpată de la Prut de către nişte ahtiaţi de pământuri străine, sunt despărţiţi de către protocolul adiţional secret Ribbentrop-Molotov, care este nelegitim şi care a fost anulat de mai multe țări,inclusiv de Republica Moldova. Cu durerea că politicienii de ieri şi de azi nu întreprind nimic concret pentru a combate această nedreptate istorică.

Ansamblul de dansuri populare „Hecenii „ din Heciul Nou, 
participant la Festival

Tadeu Nagacevschi,
membru al Uniunii Scriitorilor Europeni de limbă română.