Zinaida UNGUREANU, cea care este mama cărţilor

Zinaida UNGUREANU, cea care este mama cărţilor

72
DISTRIBUIȚI
Zinaida Ungureanu, alături de cititori

De Ziua Bibliotecarului am poposit cu acest mesaj în casa ei, cea a cărţii, una dintre cele două câte le are în viaţă: cea de acasă şi cea de la bibliotecă. La această concluzie că are două case şi în ambele  se simte  fericită a ajuns în 50 de ani de carieră în domeniu, pe care-i rotungeşte. Este bibliotecara LT „ Olimp” din oraşul Sângerei şi cărţile sunt prietenele sale. Fiecare zi de muncă în pereţii bibliotecii a început toată viaţa şi începe până astăzi cu caldul salut:” Bună dimineaţa, Carte!”

 Cărţile stiu totul despre ea şi ea despre ele. Aici, în împărăţia lor vine sufletul ei să se bucure şi  gândul să muncească. Prin carte ea intră în viaţa cititorilor săi, a copiilor- învăţăceii liceului, o îmbogăţeşte, o umple de sens. Copiii simt lucrurile acestea şi oricât nu ar fi pasionaţi de internet, şi de cartea online, ei vin la bibliotecă, se regăsesc aici, iau în împrumut cărţile de care au nevoie şi sunt cititori activi.

În bibliotecă fiind, pe unii mai măricei i-am văzut cu cărţile scriitorului Camil PETRESCU „Patul lui Procust”, „Ultima noapte de dragoste şi prima noapte de război”, bibliotecara sugerându-le spre lectură inclusiv şi „Danton”. Mai întâi ea le-a citit, recitit ca să le propună spre lecturare , bucurându-se că le are în bibliotecă. Cu  încântare  ne-a  relatat despre interesul     utilizatorilor săi  şi pentru romanele lui Nicolae DABIJA „Tema pentru acasă”, „Te blestem să te îndrăgosteşti de mine”. Le are în bibliotecă, achiziţionate, dar ele lipsesc continuu de pe rafturi, fiind solicitate  de către cititori. Potrivit mărturisirilor bibliotecarei:„Nu voi descoperi ceva nou dacă voi reitera că cititul cărţilor e o minune, contribuie la linişte, relaxare, îmbogăţire a cunoştinţelor elevilor şi nu numai a lor. Le formează un vocabular bogat (de care cu părere de rău ducem lipsă în prezent), contribuie  la dezvoltarea exprimării scrise şi orale. Dar cel mai important este ceea ce citesc copiii de timpuriu, se întipăreşte în memoria lor pentru toată viaţa”.

Ca să deschidă această filă de dragoste pentru carte  în sufleţelul fiecărui copil, să-l câştige  drept cititor, ea transformă înscrierea lor de prima dată în lista utilizatorilor bibliotecii într-un ritual. Nu o face simplu, deschizindu-i fişa de abonat. Discută despre carte, le face….

Continuarea articolului o puteți citi în numărul 17 a ziarului.