SHARE
În poză: Alexandra BOTNARU în dialog cu persoanele cu nevoi speciale

   În orice moment se poate produce o mulțime de accidente în urma cărora poți pierde definitiv sănătatea. Și dacă astfel sunt orânduite lucrurile, cel cu putere de decizie, ar trebui să manifeste mai multă înțelegere pentru cei năpăstuiți de soartă, iar capacitatea de comparare a pensiilor de invaliditate, mărimea căreia tot de cei cu putere în mână depinde, trebuie să permită invalidului o viață lipsită de mari probleme și umilință.
Mai mult chiar, integrarea socială a persoanelor cu nevoi speciale bineânțeles a celor capabili să fie integrați, poate asigura soluționarea mai multor probleme, dintre care prevalează îmbunătățirea condițiilor materiale și satisfacția afirmării personale.
Din păcate, realitățile noastre sunt altele. Unele persoane cu dificiențe de văz, bunăoară, care în Sângerei sunt aproape totalmente lipsite de șansa încadrării în câmpul muncii, la Moscova își găsesc loc de activitate fiind remunerați suficient. Înseamnă că, totuși, la mijloc este ineficiența autorităților, incapacitatea lor de a oferi oportunități de afirmare pentru orice cetățean apt de muncă. Însă bine, că există structurei internaționale gata să întindă o mâină de ajutor celor care au mare nevoie de susținere. Se pare că, în acest sens, se întrevăd posibilități bune în Sângerei pentru mai multe persoane cu deficiențe de văz, starea de sănătate și capacitățile cărora le permit să lucreze. Faptul l-a confirmat chiar Alexandra BOTNARU, președinta Societății raionale a persoanelor cu deficiențe de văz. Conform afirmației ei, în raion trăiesc peste 160 de persoane cu probleme de văz. De remarcat că cifra nu include rău văzătorii până la vârsta de 16 ani, aflați la evidență a Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei. Firesc că problemele de văz ale persoanelor diferă de gravitate: gradul unu are nevoie de însoțitori și îngrijire, invalizii de gradul doi au capacitatea de a rămânea în câmpul muncii, unii dintre ei dacă au unde lucra, cu atât mai multe abilități de muncă au cei cu gradul trei. La drept vorbind, cei cu gradul trei care au această infirmitate din copilărie, cu pensia lor mizeră nu pot supraviețui fără a lucra. Din această cauză, la nivel de societate republicană a persoanelor cu probleme de văz se întreprind diverse acțiuni de comun acord cu structurile internaționale, de a ajuta persoanele cu probleme de văz capabili să se mențină în câmpul muncii concret, a li se acorda suport financiar, celor capabili să inițieze o afacere. Doamna BOTNARU susține că a identificat mai mulțe persoane cu probleme de văz care ar putea menține o afacere, de pe urma căreia ar beneficia și alte persoane cu dizabilități, dar și unitatea. „S-a încercat și se încearcă la nivel de raion, valorificarea unei șanse respective.
Bunăoară deschiderea unei cantine pentru cei mai gravi invalizi de acest fel ar fi reciproc avantajoasă : cei mai neputincioși ar fi ajutați direct, iar cadrele ar fi completate din rândurile nevăzătorilor apți de muncă. Se crede de asemenea, că un atelier de reparații a încălțămintei, ar oferi locuri de muncă mai multor nevăzători cu abilități în domeniu. La fel o spălătorie în centrul raional –locuri de muncă pentru invalizi și servicii necesare comunității. Ar fi bine, chiar foarte bine dacă mini-proiectele raionale ar fi acceptate de finanțatori și sprijinite cu titlu de co-finanțare de către autoritățile publice locale.”